În urma evaluării inserției profesionale a absolvenților Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității Ovidius Constanța, realizate de către Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră, situația angajării în muncă a acestora se prezintă după cum urmează:
- promoția 2013: 47,03% dintre absolvenți nu au reușit să-și găsească un loc de muncă după finalizarea studiilor, iar dintre cei care și-au găsit – 20,32% au afirmat ca au avut în foarte mare sau mare măsură dificultăți în găsirea unui loc de muncă;
- promoția 2014: 59,62% dintre absolvenți nu au reușit să-și găsească un loc de muncă după finalizarea studiilor, iar dintre cei care și-au găsit, 8,60% au afirmat ca au avut în foarte mare sau mare măsură dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
Rezultă astfel, în mod evident, ca rata de ne-inserție în munca a absolvenților facultăților de drept și științe administrative din județul Constanța este mult mai ridicată decât media absolvenților de învățământ superior din România și din Regiunea Sud Est care nu reușesc să își găsească un loc de muncă la finalizarea studiilor, respectiv 23,6% conform datelor din Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Nivelul crescut al acestui indicator relevă o stare de fapt oarecum cronicizată, generata de o serie de factori generali și specifici, intrinseci și exogeni, cum ar fi:
- lipsa de experiență a absolvenților;
- curricula universitară insuficient corelată cu cerințele angajatorilor și a pieței muncii și precaritatea acesteia în primul rând în ceea ce privește componenta practică;
- defazarea obiectivului de studiere și absolvire de cel de angajare la finalizarea cursurilor, obținerea diplomei de licență reprezentând scop în sine pentru student și de multe ori pentru familia acestuia și misiune îndeplinită pentru cadrele didactice și pentru facultate, de parcă acesta ar fi țelul absolvirii unei facultăți și nu găsirea unui loc de muncă și integrarea într-o profesie;
- aspecte legate de mentalitate, implicare si interes;
- ignorarea importanței definirii profilului vocațional și aspirațional, la nivelul fiecărui student în parte, considerându-se ca e mai important să faci o facultate sau să faci ce vrea familia sau ce îți cere profesorul, decât sa te raportezi la propriile posibilități și aspirații, eventual și în baza unui raport de consiliere si orientare profesionala;
- efectuarea stagiilor de practică prevăzute în curricula de curs doar formal sau nici măcar atât, scopul fiind acela de a obține o adeverință care să ateste acest fapt și care să ajute la promovarea colocviului de specialitate;
- reticența agenților economici de a angaja proaspăt absolvenți de drept și științe administrative, considerând că aceștia nu au experiența, competența și utilitatea care sa genereze valoare adăugată sub aspectul competitivității economice;
- lipsa unui dialog real între mediul universitar, piața muncii și toți ceilalți parteneri cu privire la corelarea și îmbunătățirea situației;
- lipsa unui cadru instituțional sau chiar informal pentru facilitarea tranziției de la educație la muncă și inserție profesională.
Toate aceste aspecte enumerate fac din studenți, viitorii absolvenți, victime sigure în încercarea de a-și găsi un loc de muncă la finalizarea studiilor. În plus, eșecul obținut de acești absolvenți în încercarea de a se angaja la terminarea studiilor universitare, îi descurajează și demobilizează. Unii dintre aceștia, pentru a “masca” și a nu înfrunta această realitate, își continuă studiile, urmând tot felul de specializări postuniversitare, dar după același tipic al abordării, alți absolvenți pur si simplu se resemnează și consideră că realitățile sociale sau economice, sistemul corupt sau oricum ceilalți sunt de vină pentru situația lor și ei nu au ce face în această privință, cel mult să-și caute un loc de muncă într-un alt domeniu, de regula sub-calificat (vânzător, ospătar, șofer, secretară, cosmeticiană, etc.) sau, din ce în ce mai des, sa emigreze, să plece din țară, de asemenea pentru a lucra în domenii precum construcțiile sau industria ospitalieră. În fapt, acești absolvenți devin la finalizarea studiilor șomeri de lungă durată, trăind, fiecare dintre ei, împreuna cu familiile lor, câte o dramă personală.
De asemenea, din punct de vedere social, faptul ca aceste persoane tinere și cu potențial nu reușesc să se încadreze în muncă și să genereze plus valoare, reprezintă o serioasă vulnerabilitate din perspectiva competitivității economice a Regiunii Sud Est și a județului Constanța si, în plus, ei devin o povară pentru restul comunității și pentru bugetele sociale.
În acest sens, proiectul ”Stagiul de practica – primul pas spre angajare!” încearcă să surmonteze această situație, contribuind prin măsurile propuse atât la creșterea șanselor de angajare a unui număr punctual de persoane înscrise în grupul țintă, respectiv 300 de studenți ai facultăților de drept și științe administrative din județul Constanța, dar și la schimbarea durabilă a stării de fapt care generează această situație, prin facilitarea cadrului necesar: facilitarea și instituționalizarea dialogului și a colaborării permanente dintre mediul universitar, angajatori, piața muncii și ceilalți parteneri sociali, corelarea curriculelor de studii, facilitarea accesului studenților la stagii de practică și oportunități de internship, servicii de consiliere, orientare profesională și mediere a muncii.