Conform tuturor statisticilor efectuate la nivel național, rata de ocupare la nivelul absolvenților de învățământ terțiar este relativ scăzută, 25% dintre aceștia negăsindu-și de lucru la finalizarea studiilor. De altfel, nivelul de șomaj înregistrat în rândul tinerilor este de cel puțin trei ori mai ridicat decât media națională (23,6% vs 7,3%). Conform Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, două dintre motivele care generează această situație sunt: neconcordanța dintre calificările și competențele tinerilor și cele solicitate de angajatori, precum și lipsa competențelor relevante și a experienței profesionale a tinerilor. Astfel, conform acestui document:
- 49% dintre tineri consideră ca doar într-o măsură foarte mică cunoștințele dobândite în cadrul unei instituții de învățământ corespund nevoilor de pe piața muncii;
- 69% consideră că activitățile practice sunt insuficiente;
- 85% dintre angajatori consideră că tinerii absolvenți sunt pregătiți de către sistemul de învățământ, la nivel teoretic, dar nu și practic;
- lipsa experienței în muncă îi face pe tineri vulnerabili în fața concurenței cu ceilalți lucrători de pe piață, astfel încât 59% dintre angajatori nu-și pot permite să angajeze tineri fără experiență.
La nivelul Regiunii Sud Est si în mod special la nivelul județului Constanța, contextul este similar, iar în ceea ce privește situația grupului țintă, aceasta este mult mai precară comparativ cu media națională a ocupării în rândul absolvenților de învățământ superior.
Potrivit evaluării inserției profesionale a absolvenților Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității Ovidius realizate de către Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră, pentru promoția 2014, 59,62% dintre absolvenți nu au reușit să-și găsească un loc de muncă după finalizarea studiilor, iar dintre cei care și-au găsit, 8,60% au afirmat ca au întâmpinat dificultăți la angajare.
Astfel, riscurile neinserției profesionale a absolvenților facultăților de drept și științe administrative din județul Constanța sunt mult mai ridicate decât situația altor calificări din sectorul învățământului superior atât la nivel național, cât si la nivelul județului.
Totuși, potențialul de angajare a acestor absolvenți este unul bun atât din punctul de vedere al cererii și nevoii de forță de muncă din județ, dar și sub aspectul caracterului polivalent al calificării oferite de facultățile de drept și științe administrative, foarte multe ocupații și profesii fiind compatibile cu aceasta calificare fie direct, fie prin intermediul unei anumite perfecționări/specializări. În schimb, o caracteristică intrinsecă acestui tip de calificare o reprezintă componenta practică și experiența. Criteriul experienței este solicitat permanent la angajare, fiind o condiție fundamentală de selecție a candidaților, în cazul absolvenților de drept și științe administrative, aceștia fiind mai afectați decât alți absolvenți la acest capitol, dovada stând si rata mare de neocupare la finalul studiilor.
În acest context, proiectul ”Stagiul de practică – primul pas spre angajare!” constituie o măsura activă indicata atât pentru rezolvarea punctuală a unor situații concrete, reprezentate de cei 300 de studenți selectați în grupul țintă, dar totodată și un concept și un model de abordare pentru rezolvarea durabilă a acestui tip de problematică. Dovada cea mai bună o constituie faptul că acest proiect reprezintă continuarea unei alte inițiative concretizate a Asociației de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Constanța, respectiv proiectul ”Stagii de practica pentru studenți competitivi pe piața muncii”, implementat în perioada mai 2014 – decembrie 2015, ale cărui rezultate au fost: 583 studenți au efectuat stagiul de practică, un număr de 574 dintre aceștia și-au continuat studiile, iar 135 și-au găsit un loc de muncă, toți indicatorii inițial stabiliți fiind cu mult depășiți. În plus, proiectul a produs rezultate și după finalizarea acestuia, în cursul anului 2016 fiind facilitată efectuarea stagiului de practică pentru un număr de 13 studenți ai Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității Ovidius.
O alta problemă cronică care definește contextul în domeniul de intervenție al proiectului este constituită de slaba corelare a mediului și a curriculei universitare cu exigențele si cerințele mereu în schimbare ale pieței muncii. Important însă este faptul ca atât cadrele didactice, dar și studenții au conștientizat că țelul trebuie să fie altul, respectiv acela ca absolvenții să-și găsească cât mai ușor un loc de muncă, iar acesta să se plieze cât mai bine pe calificarea, dar și pe profilul vocațional și aspirațional al acestora. În acest sens, apropierea și conlucrarea cu mediul economic, cu cei care solicită și angajează forța de muncă este nu doar necesară ci vitală, iar proiectul nostru tocmai asta propune.
Dintr-o altă perspectivă, mediul economic local, ținând cont de cele precizate, a dezvoltat un gen de prejudecată și lipsă de încredere față de rezultatele activității educaționale universitare, existând percepția ca tinerii absolvenți ”nu știu să facă nimic, nu vor și nici nu au experiență”.
Această stare de fapt extrem de nocivă și care creează foarte ușor un cerc vicios greu de surmontat, nu poate fi depășită decât prin facilitarea dialogului și stimularea conlucrării între cele două părți și prin crearea și menținerea unui cadru partenerial adecvat. Daca mediul universitar a înțeles în cele din urmă că este nevoie să se conecteze mult mai bine la cerințele angajatorilor și a pieței muncii, și de cealaltă parte, mediul economic trebuie sa conștientizeze că productivitatea, eficiența si competitivitatea este în mare măsură generată de aportul pe care resursa umană îl aduce, iar acest capital uman trebuie ajutat să crească, să capete experiență si să fie îndrumat și orientat încă din etapa educațională.
Așadar, proiectul își propune să faciliteze dialogul între mediul universitar, mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali și să contribuie la armonizarea curriculei de studii a facultăților de drept și științe administrative cu nevoile si cerințele pieței muncii, în special prin dezvoltarea componentei practice. De asemenea, prin activitățile propuse, proiectul urmărește asigurarea cadrului pentru continuarea relației de colaborare și parteneriat între diverși actori sociali la nivel local și după finalizarea acestei intervenții, iar crearea unei platforme web care sa faciliteze tranziția de la educație la angajare și interacțiunea permanentă dintre studenți, facultăți, parteneri de practică și angajatori este un exemplu concludent în această privință.
Un element chiar daca subsidiar, dar extrem de îngrijorător în raport cu obiectivele naționale de creștere a nivelul de educație superioară în rândul populației, îl reprezintă slaba reprezentare a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile la nivelul învățământului superior. În acest sens, Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar își propune printre altele ”încurajarea atragerii tinerilor din grupuri subreprezentate și a celor netradiționale” în categoria celor care urmează o formă de învățământ terțiar.
Starea de fapt identificată în cadrul strategiilor naționale o regăsim accentuată și la nivelul județului Constanța, unde studenții care provin din rândul categoriilor vulnerabile sunt mult mai slab reprezentați decât celelalte categorii. Cu toate acestea, faptul că centrul universitar din Constanța este în plină ascensiune, propunând tot mai multe calificări și specializări, a încurajat pe unele persoane, mai ales pe tinerii care provin din aceste categorii marginalizate, sa se înscrie la cursurile diverselor facultăți, iar specializarea drept și științe administrative este una dintre cele mai accesate de către aceștia.
Măsurile propuse prin proiectul ”Stagiul de practică – primul pas spre angajare” sunt menite să încurajeze participarea studenților din rândul diverselor categorii defavorizate la educația universitară și, mai ales, să faciliteze găsirea de către aceștia a unui loc de muncă la finalizarea studiilor, putând reprezenta astfel un exemplu si încredere și pentru alți tineri, că statul și societatea le este alături și că trăiesc într-un sistem bazat pe meritocrație. Astfel, în cadrul proiectului vor fi furnizate servicii specializate de consiliere și orientare profesională și mediere a muncii, iar participarea la stagiile de practică va fi stimulată prin acordarea de premii pentru cei care se implică activ și sunt apreciați în timpul participării la acestea, iar studenții provenind din grupurile vulnerabile vor primi o subvenție de participare.